0726.70.46.07 / 0730.70.24.00
contact@mihaelaursache.ro

Obezitatatea este considerata din punct de vedere medical o boala cronica, ce este caracterizata printr-o acumulare excesiva de tesut adipos, ce se asociaza cu multiple complicatii metabolice, cum ar fi diabetul zaharat si dislipidemiile,  cu boli  cardio-vasculare (hipertensiunea arteriala, boala cardiaca ischemica, infarctul si accidentul vascular cerebral), cu  tulburari respiratorii, articulare si unele forme de cancer. Problematica obezitatii deriva din aspectele medicale, organizatorice, sociale si nu in ultimul rand economice.

Principala cauza a obezitatii este aportul caloric excesiv, neadaptat la necesarul energetic al organismului, dezechilibrand mult balanta energetica dintre aport si arderi. Supraalimentatia, cu alimente si bauturi dense caloric,  orarul neadecvat al meselor, cu masa principala a zilei seara  combinate cu stilul de viata sedentar sunt cateva elemente care duc incet si sigur spre obezitate. Un procent foarte scazut , sub 5 % apartine obezitatii de alte cauze –   neuroendocrinologice, din cadrul unor boli genetice sau datorate unor medicamente.

Necesarul caloric zilnic pentru o persoana adulta, normoponderala, sanatoasa, variaza in functie de varsta, sex, inaltime, greutate si gradul de activitate fizica. Astfel, o persoana sedentara, a carei activitate de baza se desfasoara la birou, are un necesar caloric de 25 kcalorii pe kilogram corp, variind astfel in functie de parametrii de mai sus intre 1500 si 1900 kcalorii/zi. La cealalta extrema, o persoana activa necesita aproximativ 35 kcalorii pe kilogram corp, variind astfel necesarul caloric intre 2100 si 2700 kcalorii.
Pentru copii, necesarul energetic rapoartat la greutate este mai mare, mai ales in primii ani de viata, fiind concentrat pentru cresterea si dezvoltarea intregului organism, variind in functie de varsta, sex, intre 1300 kcalorii in primii 3 ani de viata, 1700 kalorii intre 4-6 ani, 2400 intre 7 si 10 ani, 2800 intre 15 si 18 ani pentru baieti si 2100 kcalorii pentru fete.

O alimentatie echilibrata contine lipide intr-un procent de aproximativ 25 – 28% din necesarul caloric. Acizii grasi sunt compusii lipidici care stau la baza lipidelor alimentare, fiind clasificati in functie de structura lor, in acizi grasi saturati ( aportul lor trebuie limitat la sub 7% din totalul caloric, din produsele animale si uleiuri vegetale de cocos si palmier), mononesaturati si polinesaturati.
Acizii grasi mononesaturati sunt prezenti in uleiul de masline si uleiul de avocado, migdale.
Acizii grasi polinesaturati omega 3 au ca surse pestele, uleiul de peste, uleiul de soia si de rapita iar acizii grasi polinesaturati omega 6 se gasesc in uleiul de soia, de germeni de grau si de floarea soarelui.

Variantele echilibrate de gustari pot fi un fruct sau un iaurt, un amestec de oleaginoase in cantitate moderata, maxim 30 grame – alune,migdale, fistic, cativa biscuiti din faina integrala.

O alimentatie echilibrata pentru copii contine alimente din toate grupele alimentare – carne sau peste, oua, lactate, fructe, legume si cereale, paiine, lipidele vegetale.
Alimentele intens procesate, precum produsele de tip fast food, de patiserie care contin in exces zahar, grasimi de hidrogenate, de tip trans cat si bauturile carbogazoase hipercalorice ar trebui reduse la minim din alimentatia zilnica a copiilor.
Educatia nutritionala a copiilor incepe din prima copilarie, modelul alimentar al parintilor avand un rol esential in acest proces.

O alimentatie echilibrata nutritional contine un aport caloric adecvat necesarului  organismului, care sa ofere toti nutrientii necesari, in proportiile optime – glucide 50-55 %, lipide 25-30 % si proteine 10-15% din totalul caloriilor.

Mesele trebuie sa fie echilibrate caloric, sa fie la intervale de maxim 3,5 – 4 ore, cu distributie in 3 mese principale si 1 sau 2 gustari, incepand cu prima ora de la trezire, cu micul dejun si finalizand cu cina, la orele 19,30 – 20,00 sau cu 3-4 ore inainte de culcare.

Diete de succes….din pacate, nu exista. Exista programe de scadere in greutate, supravegeate si controlate de medici, care respecta regulile de baza nutritionale, respectand principiile medicale.
O senzatie de satietate durabila pana la urmatoarea masa presupune existenta la masa anterioara a unui aport de alimente cu proteine (carne slaba sau peste slab, branza light sau ou), a unui aliment cu glucide cu eliberare lenta si fibre, precum cerealele integrale si legume.

Consider ca o crestere in greutate de aproximativ 5 kilograme peste greutatea ideala impune luarea de masuri pentru a preveni acumularea in continuare a kilogramelor.